Definiția cuvântului „bivuac”
bivuac — substantiv
- staționare temporară a trupelor în afara localităților sau a taberelor; porțiunea de teren pe care se face această staționare.
- raradăpost al alpiniștilor sau al turiștilor (mai ales în timpul nopții).
bivuac — verb
- (v.intranz.) (despre unități militare) a staționa în afara localităților, în corturi sau sub cerul liber.