bec (toate sensurile)

Definiția cuvântului „bec”

becsubstantiv

  1. sferă sau pară de sticlă în care se află filamentul unei lămpi electrice; p.ext. lampă electrică.
  2. sita unei lămpi de gaz.
  3. orificiu prin care țâșnește un lichid vaporizat, un jet de gaz sau un amestec de gaze sub presiune, spre a putea fi aprinse.
  4. (sport, rar) fundaș la jocul de fotbal.