← beau (toate sensurile)

Definiția cuvântului „beau”

beau — verb

  1. (v.tranz. adesea fig.) a înghiți un lichid.
  2. (v.intranz. spec.) a consuma băuturi alcoolice.
  3. (v.tranz.) a cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură.

beau — verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru bea.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru bea.
  3. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru bea.
  4. forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru bea.