Definiția cuvântului „banc”
banc — substantiv
- îngrămădire de nisip, de pietriș sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor, care ajunge uneori până la suprafața apei.
- grup mare de scoici sau de pești.
- masă sau platformă special amenajată pentru efectuarea de lucrări caracteristice unei profesiuni manuale.
- banchetă la ambarcații mici.
- numele unui joc de cărți.
- (fam.) scurtă anecdotă glumeață; (p.ext.) minciună.