Definiția cuvântului „bărbie”

bărbie — substantiv

1. parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior.
2. parte cărnoasă care atârnă sub falca de jos la unele animale.
3. (la pl.) cele două lame roșii, cărnoase, care atârnă de o parte și de alta sub ciocul găinilor.
4. dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii, pe care se sprijină bărbia violonistului.