Definiția cuvântului „ars”

ars — adjectiv

distrus, mistuit de foc.
(substantivat)
care prezintă o arsură.
carbonizat în parte sau integral; distrus sub acțiunea unui agent corosiv, a unui acid etc.
care a fost supus acțiunii focului (cu un scop anumit).
(despre oameni) care are pielea înroșită, pârlită sau bășicată de soare; (despre pielea oamenilor) înroșit, pârlit sau bășicat de soare.
(adesea fig.) uscat, pârjolit (de soare, de secetă etc.).
(fig.) (despre inimă, suflet etc.) zdrobit, distrus.

(v.tranz.) a da foc, a băga în foc.
(v.tranz.) a distruge printr-o reacție chimică.
(v.tranz. și intranz.) a încinge, a încălzi (tare).
(v.intranz.) a răspândi lumină; a luci, a străluci.
(Despre soare) a răspândi căldură mare; a dogori; a fi fierbinte.
(v.refl. și tranz.) a suferi sau a face să sufere o durere vie, o arsură la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a (se) frige.
(v.tranz.) (fig.) a da o lovitură.
(fam.) a face ceva cu pasiune.
(v.tranz. și refl.) (fam.) a (se) păcăli, a (se) înșela.
(v.intranz.) a se înroși tare (din cauza unei stări emotive).