Definiția cuvântului „arboretul”
arboretul — substantiv
- (bot.) porțiune de pădure caracterizată printr-o vegetație omogenă, deosebită de restul pădurii din jur.
- (bot.) teren plantat cu numeroase specii de arbori și arbuști și destinat studiului condițiilor lor de dezvoltare.
- (mar.) partea superioară a catargului.
arboretul — substantiv
- forma de singular articulat pentru arboret.