antenă (toate sensurile)

Definiția cuvântului „antenă”

antenăsubstantiv

  1. (adesea fig.) fiecare dintre cele două firișoare mobile care se află la capul unor insecte, al crustaceelor și al miriapodelor și care servește ca organ de simț.
  2. conductă sau ansamblu de conducte electrice aeriene care formează un circuit electric (folosit în radiocomunicații).
  3. bară lungă și mobilă prinsă transversal de catarg, spre a ține o parte din pânzele unei corăbii.
  4. (fam.; adesea la pl.) sursă de informații.