← O (toate sensurile)

Definiția cuvântului „O”

O — substantiv

  1. a optsprezecea literă a alfabetului român, situată între N și P.
  2. sunet notat cu această literă (vocală mijlocie posterioară rotunjită).

O — interjecție

  1. exclamație (emfatică) folosită în invocații și în apostrofe.
  2. exclamație care exprimă diverse stări emotive: mirare, admirație, mulțumire, dorință, mâhnire etc.
  3. exclamație care precedă și întărește o afirmație, o constatare.

O — numeral

  1. forma de feminin singular pentru unu.

O — adjectiv

  1. forma de feminin singular nehotărât pentru un.

O — articol

  1. forma de feminin singular nehotărât pentru un.

O — verb

  1. forma auxiliară de persoana a III-a singular la prezent pentru vrea.