← O (toate sensurile)Definiția cuvântului „O”
O — substantiv
- a optsprezecea literă a alfabetului român, situată între N și P.
- sunet notat cu această literă (vocală mijlocie posterioară rotunjită).
O — adjectiv
- forma de feminin singular nehotărât pentru un.
O — verb
- forma auxiliară de persoana a III-a singular la prezent pentru vrea.
O — interjecție
- exclamație (emfatică) folosită în invocații și în apostrofe.
- exclamație care exprimă diverse stări emotive: mirare, admirație, mulțumire, dorință, mâhnire etc.
- exclamație care precedă și întărește o afirmație, o constatare.
O — numeral
- forma de feminin singular pentru unu.
O — articol
- forma de feminin singular nehotărât pentru un.