țest (toate sensurile)

Definiția cuvântului „țest”

țestverb

  1. (v.tranz.) (jur.) a lăsa drept moștenire prin testament; a lega.
  2. (jur.) a da dispoziții prin testament cu privire la transmiterea unor bunuri materiale.
  3. (înv.) a face cunoscut.
  4. a supune pe cineva unui test; a face un test.
  5. (med.) a cerceta printr-un test.
  6. (p.gener.) a experimenta.
  7. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru testa.

țestsubstantiv

  1. probă prin care se examinează, în psihologia experimentală, unele aptitudini psihice și fizice ale unei persoane; (p.ext.) materialul (fișe, tablouri, scheme etc.) cu care se face această probă.
  2. înveliș calcaros sau chitinos care protejează corpul unor moluște, crustacee etc.

țestsubstantiv

  1. obiect de pământ sau de fontă de forma unui clopot, cu care se acoperă pâinea, mălaiul etc. puse la copt pe vatra încinsă.
  2. (pop.) carapace de broască țestoasă.