Definiția cuvântului „șănțuit”
șănțuit — verb
- (v.tranz.) a săpa un șanț; a înconjura (un loc) cu șanț.
- (v.refl.) a lua forma unui șanț.
- (v.tranz. și refl.) (p.anal.) (rar; despre piele, obraz etc.) a (se) zbârci, a (se) încreți.
șănțuit — adjectiv
- cu șanțuri.
- (p.anal.) (despre obraz) brăzdat, încrețit.