← încolțit (toate sensurile)

Definiția cuvântului „încolțit”

încolțit — verb

  1. (v.intranz.) (despre plante; la pers. 3) a da colț, a răsări din pământ; a germina.
  2. (v.intranz.) (fig.) (despre idei, sentimente) a începe să se dezvolte; a apărea, a se ivi, a se naște.
  3. (v.tranz.) a înfige colții spre a mușca.
  4. (v.tranz.) a înconjura din toate părțile, fără a mai da posibilitate de retragere.
  5. (v.tranz.) (fig.) (despre oameni) a prinde pe cineva la strâmtoare; (despre abstracte) a cuprinde, a copleși.

încolțit — substantiv

  1. faptul de a încolți; încolțire.

încolțit — adjectiv

  1. (despre plante) răsărit, germinat.
  2. mușcat, prins cu colții.
  3. (fig.) prins la strâmtoare.