Definiția cuvântului „îmbunătățea”
îmbunătățea — verb
- (v.tranz. și refl.) a face ca ceva să devină sau a deveni mai bun, a face să capete sau a căpăta o valoare sau o calitate superioară; a (se) ameliora, a (se) îndrepta.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru îmbunătăți.
îmbunătățea — verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru îmbunătăți.