Definiția cuvântului „îmblătit”
îmblătit — verb
- (v.tranz.) a bate cerealele, plantele cu păstăi etc. cu îmblăciul pentru a le scoate semințele.
- (v.tranz.) (fig.) a bate rău pe cineva; a ciomăgi.
îmblătit — substantiv
- îmblătire; (p.ext.) timpul când se face îmblătirea.