Declinarea cuvântului „învățătorime”
învățătorime — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | învățătorime | — |
| genitiv-dativ | învățătorimii | — |
| vocativ | învățătorime | — |
| articulat | învățătorimea | — |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | învățătorime | — |
| genitiv-dativ | învățătorimii | — |
| vocativ | învățătorime | — |
| articulat | învățătorimea | — |