Declinarea cuvântului „înviorare”
înviorare — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înviorare | înviorări |
| genitiv-dativ | înviorării | înviorărilor |
| vocativ | înviorare | înviorărilor |
| articulat | înviorarea | înviorările |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înviorare | înviorări |
| genitiv-dativ | înviorării | înviorărilor |
| vocativ | înviorare | înviorărilor |
| articulat | înviorarea | înviorările |