Declinarea cuvântului „înviere”
înviere — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înviere | învieri |
| genitiv-dativ | învierii | învierilor |
| vocativ | înviere | învierilor |
| articulat | învierea | învierile |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înviere | învieri |
| genitiv-dativ | învierii | învierilor |
| vocativ | înviere | învierilor |
| articulat | învierea | învierile |