Declinarea cuvântului „înnebunire”
înnebunire — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înnebunire | înnebuniri |
| genitiv-dativ | înnebunirii | înnebunirilor |
| vocativ | înnebunire | înnebunirilor |
| articulat | înnebunirea | înnebunirile |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înnebunire | înnebuniri |
| genitiv-dativ | înnebunirii | înnebunirilor |
| vocativ | înnebunire | înnebunirilor |
| articulat | înnebunirea | înnebunirile |