Declinarea cuvântului „îngăduire”
îngăduire — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îngăduire | îngăduiri |
| genitiv-dativ | îngăduirii | îngăduirilor |
| vocativ | îngăduire | îngăduirilor |
| articulat | îngăduirea | îngăduirile |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îngăduire | îngăduiri |
| genitiv-dativ | îngăduirii | îngăduirilor |
| vocativ | îngăduire | îngăduirilor |
| articulat | îngăduirea | îngăduirile |