Declinarea cuvântului „îngăduință”
îngăduință — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îngăduință | — |
| genitiv-dativ | îngăduinței | — |
| vocativ | îngăduință | — |
| articulat | îngăduința | — |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îngăduință | — |
| genitiv-dativ | îngăduinței | — |
| vocativ | îngăduință | — |
| articulat | îngăduința | — |