Declinarea cuvântului „îndreptățire”
îndreptățire — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îndreptățire | îndreptățiri |
| genitiv-dativ | îndreptățirii | îndreptățirilor |
| vocativ | îndreptățire | îndreptățirilor |
| articulat | îndreptățirea | îndreptățirile |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îndreptățire | îndreptățiri |
| genitiv-dativ | îndreptățirii | îndreptățirilor |
| vocativ | îndreptățire | îndreptățirilor |
| articulat | îndreptățirea | îndreptățirile |