Declinarea cuvântului „împrospătare”
împrospătare — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | împrospătare | împrospătări |
| genitiv-dativ | împrospătării | împrospătărilor |
| vocativ | împrospătare | împrospătărilor |
| articulat | împrospătarea | împrospătările |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | împrospătare | împrospătări |
| genitiv-dativ | împrospătării | împrospătărilor |
| vocativ | împrospătare | împrospătărilor |
| articulat | împrospătarea | împrospătările |