Declinarea cuvântului „viermar”
viermar — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | viermar | viermare |
| genitiv-dativ | viermarului | viermarelor |
| vocativ | viermarule | viermarelor |
| articulat | viermarul | viermarele |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | viermar | viermare |
| genitiv-dativ | viermarului | viermarelor |
| vocativ | viermarule | viermarelor |
| articulat | viermarul | viermarele |