Declinarea cuvântului „vârtejuire”
vârtejuire — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vârtejuire | vârtejuiri |
| genitiv-dativ | vârtejuirii | vârtejuirilor |
| articulat | vârtejuirea | vârtejuirile |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vârtejuire | vârtejuiri |
| genitiv-dativ | vârtejuirii | vârtejuirilor |
| articulat | vârtejuirea | vârtejuirile |