Declinarea cuvântului „supărare”
supărare — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | supărare | supărări |
| genitiv-dativ | supărării | supărărilor |
| vocativ | supărare | supărărilor |
| articulat | supărarea | supărările |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | supărare | supărări |
| genitiv-dativ | supărării | supărărilor |
| vocativ | supărare | supărărilor |
| articulat | supărarea | supărările |