Declinarea cuvântului „românire”
românire — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | românire | româniri |
| genitiv-dativ | românirii | românirilor |
| articulat | românirea | românirile |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | românire | româniri |
| genitiv-dativ | românirii | românirilor |
| articulat | românirea | românirile |