Declinarea cuvântului „pricălire”
pricălire — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pricălire | pricăliri |
| genitiv-dativ | pricălirii | pricălirilor |
| vocativ | pricălire, pricălireo | pricălirilor |
| articulat | pricălirea | pricălirile |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pricălire | pricăliri |
| genitiv-dativ | pricălirii | pricălirilor |
| vocativ | pricălire, pricălireo | pricălirilor |
| articulat | pricălirea | pricălirile |