Declinarea cuvântului „precurmare”
precurmare — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | precurmare | precurmări |
| genitiv-dativ | precurmării | precurmărilor |
| vocativ | precurmare, precurmareo | precurmărilor |
| articulat | precurmarea | precurmările |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | precurmare | precurmări |
| genitiv-dativ | precurmării | precurmărilor |
| vocativ | precurmare, precurmareo | precurmărilor |
| articulat | precurmarea | precurmările |