Declinarea cuvântului „dubire”
dubire — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dubire | dubiri |
| genitiv-dativ | dubirii | dubirilor |
| vocativ | dubire | dubirilor |
| articulat | dubirea | dubirile |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dubire | dubiri |
| genitiv-dativ | dubirii | dubirilor |
| vocativ | dubire | dubirilor |
| articulat | dubirea | dubirile |