Declinarea cuvântului „decomandare”
decomandare — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | decomandare | decomandări |
| genitiv-dativ | decomandării | decomandărilor |
| vocativ | decomandare | decomandărilor |
| articulat | decomandarea | decomandările |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | decomandare | decomandări |
| genitiv-dativ | decomandării | decomandărilor |
| vocativ | decomandare | decomandărilor |
| articulat | decomandarea | decomandările |