Declinarea cuvântului „cucerire”
cucerire — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cucerire | cuceriri |
| genitiv-dativ | cuceririi | cuceririlor |
| vocativ | cucerire | cuceririlor |
| articulat | cucerirea | cuceririle |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cucerire | cuceriri |
| genitiv-dativ | cuceririi | cuceririlor |
| vocativ | cucerire | cuceririlor |
| articulat | cucerirea | cuceririle |