Declinarea cuvântului „învioșare”
învioșare — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | învioșare | învioșări |
| genitiv-dativ | învioșării | învioșărilor |
| vocativ | învioșare | învioșărilor |
| articulat | învioșarea | învioșările |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | învioșare | învioșări |
| genitiv-dativ | învioșării | învioșărilor |
| vocativ | învioșare | învioșărilor |
| articulat | învioșarea | învioșările |