Declinarea cuvântului „înfeudare”
înfeudare — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înfeudare | înfeudări |
| genitiv-dativ | înfeudării | înfeudărilor |
| vocativ | înfeudare | înfeudărilor |
| articulat | înfeudarea | înfeudările |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înfeudare | înfeudări |
| genitiv-dativ | înfeudării | înfeudărilor |
| vocativ | înfeudare | înfeudărilor |
| articulat | înfeudarea | înfeudările |